------------------------------------------------------------

Resurse turistice naturale

Teritoriul administrativ al oraşului Băneasa este străbătut de pâraie alimentate de precipitaţii şi de cişmele. Apa freatică este cantonată în prafuri argiloase şi resturi organice cu intercalaţii de pietriş şistos. Nicăieri, în România şi în Europa, nu se întâlneşte o arie atât de restrânsă şi cu o atât de mare diversitate a influenţelor tipurilor de climă. De asemenea, 27% din flora întâlnită în general în România se află şi aici într-un amalgam care depăşeşte 1000 de specii. Cercetările desfăşurate de specialişti au semnalat, de asemenea, o multitudine de specii de insecte noi pentru ştiinţă, sau pentru spaţiul românesc. Aici trăiesc 1200 de specii de fluturi, ţestoasa de uscat dobrogeană şi vipera cu corn, cerbul lopătar şi chiar şacalul.
Primele încercări de a proteja această arie au fost făcute încă din anul 1930, când A. Caradia a propus înfiinţarea unei rezervaţii mixte şi în sudul Dobrogei. Statutul actual a fost dobândit 50 de ani mai târziu, când a fost delimitată suprafaţa de 168.3 ha, care a intrat sub regim de protecţie.

Fitogeografic, partea de sud-est a zonei aparţine regiunii ponto-caspice (provincia ponto-dunăreană), iar partea de sud-vest regiunii macaronezo – mediteraneene (provincia dacică, subprovincia daco-moessică). Rezervaţia prezintă specii caracteristice ambelor regiuni, demonstrând caracterul de graniţă pe care această regiune îl are.
În zona Canaraua Fetii, dar şi în zonele adiacente, au fost semnalate aproximativ 1000 de specii de plante superioare, reprezentând 27% din flora României, dar şi numeroase specii de plante de climat balcanic şi mediteranean.
Vegetaţia lemnoasă este formată în special din stejar brumăriu, tei alb, arţar, vişin turcesc, mojdean, cărpiniţă, scumpie, dar şi din arbuşti: migdal pitic, spinul lui Cristos sau porumbarul, osul iepurelui, etc. Vegetaţia ierboasă este formată în special din sânziene galbene, ghimpe, ceapa ciorii albă, şofrănel galben, şofran al, iris sălbatic albastru, bujor românesc, bujor de stepă, dediţei galbeni, bobiţel, inişor, spruneri, cosaci, rapiţă sălbatică, cimbrişor mic, etc.

Pădurea Negureni se află la circa 200 de metri distanţă de drumul naţional 3, , în zonă aflându-se şi situl arheologic de la Negureni.

Spaţiile verzi din oraşul Băneasa însumează o suprafaţă de aproximativ 1000 de metri pătraţi, în centrul civic fiind amenajat un parc de 1000 de metri pătraţi şi baza sportică, cu o suprafaţă de 11.250 de metri pătraţi.

Pădurea Canaraua Fetii constituie o rezervaţie faunistică care se întinde pe o suprafaţă de 168 ha. Cuprinde o vegetaţie specifică de stepă şi este flancată de o pădure de tip balcanic. Există specii interesante, unele foarte rare, cum este scarabeul cu corn, în cel mai vestic punct din Europa. Cariera de piatră săpată în malul calcaros dă un aspect de canion, relieful fiind de tip carstic. În centrul rezervaţiei este o vale largă – Valea Canaraua Fetii, cu aspect de canion, având pereţi de calcar de până la 40 de metri înălţime, brăzdaţi de fisuri, nişe, grote sau chiar peşteri cum ar fi Peştera Canaraua Fetii, pe două nivele, având 54 de metri lungime. Aria protejată are o spectaculozitate aparte, datorita structurii particulare a substratului geologic, ce oferă premisele unui relief de tip carstic.
În partea sud-vestică a Dobrogei, în imediata vecinătate a frontierei României cu Bulgaria există, de asemenea, un culoar depresionar care poate fi vizitat de turişti, o vale seacă având o biodiversitate extraordinară. În zonă există o vale largă, care trece peste graniţă, în Bulgaria, unde este denumită Suha Reka (Râul Secat), care a fost străbătută de un mare curs de apă, posibil ca pe aici să fi curs cândva un braţ al vechiului Danubiu.
Canaraua Fetii a devenit arie protejată prin Decizia 31/1980, a Consiliului Popular Constanţa, cu scopul de a proteja vulturul hoitar, un fluture rar (Zerynthia cerisyi), precum şi ţestoasa dobrogeană. Prin Legea 5/2000, protecţia Canaralei Fetii a fost reconfirmată la nivel naţional, această rezervaţie acoperind acum o suprafaţă de 172 de hectare.