------------------------------------------------------------

DESPRE ORAŞUL BĂNEASA

Baneasa

Localitatea Băneasa, este atestată istoric în jurul anului 1750, fiind iniţial un punct de întâlnire al negustorilor care traversau ţinutul Dobrogei, din stânga Dunării. Iniţial, în zonă era un sat care purta numele Parachioi (satul cu bani). Din anul 1850, Băneasa este atestată ca localitate cu statut juridic, respectiv comună, având biserică din anul 1850 şi şcoală românească, de la 1869.
În anul 2004, prin Legea nr. 83/2004, privind declararea ca oraşe a unor comune, publicată în Monitorul Oficial nr. 310/7.04.2004, comuna Băneasa, judeţul Constanţa, a fost declarată oraş, având ca sate aparţinătoare oraşului, satele Negureni, Făurei şi Tudor Vladimirescu.
Satul Negureni, aparţinător oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, este o localitate atestată istoric în jurul anului 1780, fiind situată în punctul care se numeşte acum „Trei cişmele”. Din cauza unei epidemii, locuitorii de acolo s-au mutat pe locul actualului sat în jurul anului 1800, când este atestată localitatea ca şi comună, până în anul 1968, când localitatea a fost ataşată ca sat al comunei Băneasa.
Satul Făurei este atestat istoric în jurul anului 1800, în timp ce satul Tudor Vladimirescu este atestat în jurul anului 1800. Până în anul 1946 a avut statut de comună, după care, până în anul 1951, localitatea a fost ataşată ca sat al comunei Dobromir Vale. Din anul 1951, localitatea Tudor Vladimirescu a devenit comună până în anul 1968, după care a fost ataşată ca sat component al comunei Băneasa.

Aşezarea geografică:
Oraşul Băneasa este amplasat la sud-vestul judeţului Constanţa, având următoarele delimitări teritoriale: la est: Comuna Ion Corvin, la vest: Comuna Lipniţa şi Republica Bulgaria, la nord: Comuna Oltina şi Ion Corvin, iar la sud: Comuna Dobromir şi Republica Bulgaria. Oraşul are în componenţă următoarele sate: Băneasa reşedinţă; Negureni, Făurei şi Tudor Vladimirescu.
Oraşul ocupă un teritoriu în suprafaţă de 608,14 ha, din care 327,01 ha, iar suprafaţa agricolă a oraşului este de 7861 ha, din care 5965 ha arabilă, 89 ha vii şi 1807 ha păşuni.
Relieful:
Teritoriul oraşului Băneasa este situat în platforma Dobrogei de Sud, dezvoltată pe formaţiunile cele mai vechi antecambriene, cu altitudini cuprinse între 125 – 1330 de metri. Teritoriul are un relief alcătuit din interfluvii relativ plane, care coboară în trepte, spre nord, şi este despărţit prin numeroase văi seci.
Podişurile interfluviilor prezintă denivelări care variază între 0,50 – 2.00 metri altitudine relativă, prezentând pante de 2-5% şi chiar de 5 – 10%, la contactul cu versanţii.
Geomorfologic, în Dobrogea de Sud se dezvoltă formaţiuni protozoice constituite din calcare sarmaţiene sub formă de blocuri sau plăci şi marne. Tectonic, şisturile verzi sunt puternic cutanate, vatra localităţii de reşedinţă Băneasa fiind aşezată în zona cu relief frământat. Acţiunea diferenţiată a factorilor subterani modelatori a dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structură de podiş cu altitudine redusă, diferenţele altitudinale dintre părţile componente fiind reduse.

Factori de mediu:

În proximitatea localităţii Băneasa şi în localitate nu există factori poluatori, calitatea aerului fiind foarte bună. Sistemul de apă potabilă din localitate este gestionat de RAJA Eforie – Constanţa, lungimea reţelei de distribuţie fiind de circa 18 kilometri. Reţeaua de canalizare este în lungime de circa 3 kilometri şi deserveşte blocurile din Băneasa (circa 420 de persoane) şi, recent, a fost executată o porţiune de circa 200 de metri, pentru piaţa agroalimentară, aflată în curs de construire.

Patrimoniul cultural:

În oraşul Băneasa funcţionează o singură bibliotecă şcolară, la Liceul Teoretic Băneasa. În ceea ce priveşte căminele culturale, există două astfel de stabilimente: unul în Băneasa şi unul în Negureni. În fostul sat Valea Ţapului există, de asemenea, o cişmea din piatră datând din secolul al XIX-lea, aflat acum în domeniul public de interes local al oraşului Băneasa.